Care, bravo, e tot aia de dinainte!
Sau... cine știe?!...
Poate fi și mai rău? Poate! În acest sens, resursele au fost și au rămas nelimitate! Ce ni s-ar mai putea întâmpla? Am putea fi relocați! Eee?! Cum sună? O astfel de deplasare nici măcar n-ar fi... deplasată. După subtila apocalipsă bilderbergiano-shambalistico-mayașă, vin și tot felul de hărți ale pământului nou. Așa e oculta, pregătită pentru orice, nu e nimeni în stare să o surprindă. Ea însă da și, o face în mod constant. Se surprinde chiar și ea pe ea. Așadar, hărțile pământului nou, care pământ, strict tehnic vorbind, e, fatalitate, identic. Numai așezarea țărilor se schimbă și, periodic, mai apare câte o hartă absurdă și provocatoare. Pesemne, ca să ne obișnuim cu ideea că toate hărțile sunt făcute doar pentru a fi schimbate. Chiar și la modul aberant. E greu cu globalizarea!...
Avem pământul nou, n-avem însă cerul nou deși chemtrails-urile fac și ele tot ce pot. În general, pe bază de aluminiu și nu numai, după unii. După alții, nu e departe clipa când atmosfera terestră va fi modificată cu ajutorul aurului. Asta da alchimie! Mă simt aproape ca pe Nibiru. Apropo de apocalipsă și de cerul nou, Nibiru unde a dispărut? A venit, a trecut, ne-a distrus, ne-a răpit, a plecat?!... Ce face, dom'le, Nibiru? Vreau un răspuns precis. Cerul pare deci a se rezolva și el treptat. Polii însă sunt ceva!... De-a dreptul, insubordonabili! Li s-a spus doar, limpede, că a trecut perioada de 26 000 de mii de ani, așa că, marș, inversați-vă, nu vor, nenică, și pace! Poli încăpățânați și proști! Situația pare fără soluție și fără leac.
La ce mă refer de fapt? Pe lângă tot felul de alte trăsnăi, pe net, de o vreme, circulă și o hartă amuzantă a lumii în care aproape toate țările sunt relocate după populație. Utopie? Cine știe?! Oricum, subiectul m-a inspirat. Ce s-ar întâmpla cu noi într-o atare situație? Cu un aspect al țării modificat după fantezia și bunul plac al autorilor proiectului Harta - Corabia Nebunilor - posibil, unii dintre ei, deja vecini și prieteni ai noștri - ajungem fix în Africa, lângă Afganistan, Kenya, Slovenia, Burkina Faso, Cuba. Tocmai acum, după ce aveau și cubanezii voie să călătorească, sunt întorși în Africa strămoșească! Măcar o fi gratis? Că, bani de vize, n-au. Li se și cer sume cu adevărat colosale.
Dar, nu rămânem doar în acest club. Ne-am întovărăși în cooperativă și cu Italia, Japonia, ba chiar și cu Marea Britanie! Splendid! Insularii rămân fără insulă, scapă de complexul aferent, devin continentali, cu tot cu mic-dejun, desigur, nițeluș schimbat, dar, se descurcă ei, au fost doar coloniști înrăiți. Au și rămas. Trebuia să vină ea și vremea asta, să fie azvârliți cu totul într-o fostă rezervație de-a lor. Acum, să vedem ce filme despre gloria imperială, vor face! Deși, on second thought, poate că mutarea nu merită osteneala din moment ce Londra, practic, nu mai este locuită de albi. Dacă relocarea Marii Britanii în Africa totuși s-ar produce, ceasul rău, pisica treișpe că tot e treișpe, coșmarul apropierii de români le-ar deveni insuportabil. Partea plină a paharului, scapă însă de bulgari. Temperamentalul Nigel Farage - chiar, e Farage, de la garage sau de la Faraj? că s-ar mai explica sindromul! - pe care, tot în Parlamentul European, Tony Blair, amic și fan al ArcelorMittal - alt rezultat al colonialismului britanic - nu cu mulți ani în urmă, îl acuza de faptul că primește o gălăgie de bani și că știu amândoi asta, după cum știu amândoi și de la cine, doar pentru a sabota construcția europeană - e pe net - Nigel Farage deci ar rămâne fără obiectul muncii și fără munca obiectului. Altminteri, un excelent orator, recunosc. Odată azvârlit în Africa, va mai protesta Nigel Farage, de la garage sau de la Faraj, față de ce anume? Mai ales, în prezența populațiilor din fostele colonii. Pesemne, le va spune că românii care, de regulă, îi ajutau, în fel și chip, pe cei din țările eliberate, cu niște decenii în urmă, erau de fapt niște spoliatori lipsiți de inimă, prin comparație cu britanicii, adevărați eroi civilizatori. Și că, desigur, românii erau cei care le furau amărâților africani ajutoarele sociale, furnizate generos pe plantațiile și în minele aparținând Imperiului Britanic. Exact așa cum procedează, în prezent, și cu milostivii, vulnerabilii și sentimentalii britanici. Acestora, practic, românii le fură bucata de pâine de la gură. Nigel Farage, de la garage sau de la Faraj, nu va recunoaște niciodată faptul că pledoaria sa nesimțită împotriva românilor este doar la comanda unor mafii, la comanda unor interese. Interne și internaționale. Chiar, că veni vorba, n-ar trebui să-i dăm și noi afară pe cei de la ArcelorMittal? Ca să dau doar un exemplu.
În arabă, Faraj, după unii, înseamnă vindecare, remediu, eliberare de durere și de tristețe. Dacă Farage nu vine de la garage, ci de la Faraj, poate Nigel Farage ia notă și, de dragul sensurilor, dar și de dragul comunităților care, în locul albilor, au ajuns să domine Marea Britanie, își mai înnobilează prestatia. Pentru că, altfel, ce înțelegem noi? Că Nigel Farage dorește ca românii și bulgarii să rămână, în eternitate, fără actele normale ale unor cetățeni europeni și, dacă se poate, sclavi pentru foștii sclavi ai britanicilor. Desigur, și pentru puținii, foarte puținii britanici încă existenți. Dincolo de vorbe, se ascunde această mârșăvie, Nigel Farage nefiind singurul care o practică.
Dacă Marea Britanie are temeri legate de vulnerabilități ale propriului sistem social, poate face schimbările dorite și cuvenite fără toată această ridicolă și impertinentă tevatură. Asta e, românii și bulgarii au ratat șansa istorică și marele privilegiu de a fi colonie britanică. Astfel, nu avem cum să concurăm cu indienii, pakistanezii, arabii etc. Înțelegem însă că, jocul nu e terminat, ni se mai dă o șansă, ni se deschide încă perspectiva mai mult decât onorantă a sclaviei. Un fel de reeducare după aruncarea noastră în zona Uniunii Sovietice, nu în ultimul rând, de către minunatul Winston Churchill. Întrucât Nigel Farage ne reproșează și asta, apartenența la comunismul sovietic. Afișând și un dispreț total față de o Românie devenită Mare și datorită eforturilor înțelepte, constante și devotate ale Reginei Maria, englezoaică de altfel.
Nigel Farage nu le spune însă conaționalilor săi, presupun că nici nu a aflat - indiferent dacă este Farage de la garage sau de la Faraj - și că, de exemplu, unii dintre britanici pot avea sânge dacic întrucât o armată provenită din zona noastră a fost cantonată, în vremea Imperiului Roman, la ei în țară. Dacă nu-i place argumentul, atunci, propun, să fie urcat într-un avion, special construit, fără a lua în calcul Efectul Coandă. Pe măsură ce se va apropia de Mama-Gaia, în picaj, până să-l ia gaia, să i se explice pedagogic și de ce aeroportul din București se numește Henri Coandă, cine era Henri Coandă, ce făcea, ce dregea etc. Doar - se află tot pe net - documentele legate de OZN-uri în care numele Coandă apare în contextul secretelor germane legate de acest subiect, respectivele documente deci se găsesc în arhivele britanice și au fost, parțial, recent desecretizate. Dacă Farage, de la garage sau de la Faraj, nu știe încă, atunci, să afle: Henri Coandă a lucrat în Germania, împreună cu savanții de acolo, la proiectele legate de farfuriile zburătoare. Henri Coandă avea mama franțuzoaică din Bretania, adică, din zona unde populația se trage din celții proveniți taman din Marea Britanie. Iar Henri Coandă, printre altele, a locuit chiar și în Marea Britanie, fiind director tehnic al Uzinelor de aviație Bristol unde producea și avioane după proiecte personale. Cât despre farfuriile zburătoare ale secolului XX, acestea își au obârșia în Germania lui Adolf Hitler. Dacă Nigel Farage, de la garage sau de la Faraj, nu știe nici despre Germania și nici despre Adolf Hitler, atunci, să-și întrebe soția nemțoaică. Adolf Hitler și Germania sa sunt marele secret pentru care tot încâlcesc și descâlcesc și iar încâlcesc toți povestea farfuriilor zburătoare și nu numai. Savanții lui Hitler au fost salvați / răpiți de britanici, americani și ruși și așa se explică de ce, subit, după al Doilea Război Mondial, apar, masiv, nostimele farfurioare cu tot apanajul lor. E însă complicat să le explici popoarelor așa ceva, după ce îți bați joc de ele drastic.
Revenind, Henri Coandă a declarat, inclusiv la București, faptul că el a făcut prototipul farfuriei zburătoare. Nu greșea și nu exagera. Documentele ascunse mult timp de britanici, unele furate și din Germania, susțin și confirmă. Așa că domnul Farage, de la garage sau de la Faraj, dacă nu-i agreează pe români, atunci, să călătorească doar cu avioane fără Efectul Coandă. În cazul în care, miraculos, reușește și supraviețuiește, sperăm să-i cadă, lămuritor, o farfurie zburătoare în cap. Am zis! Poate, se luminează, precum s-a luminat și renumitul și onoratul său compatriot Isaac Newton, de la măr.
Sau... cine știe?!...
Poate fi și mai rău? Poate! În acest sens, resursele au fost și au rămas nelimitate! Ce ni s-ar mai putea întâmpla? Am putea fi relocați! Eee?! Cum sună? O astfel de deplasare nici măcar n-ar fi... deplasată. După subtila apocalipsă bilderbergiano-shambalistico-mayașă, vin și tot felul de hărți ale pământului nou. Așa e oculta, pregătită pentru orice, nu e nimeni în stare să o surprindă. Ea însă da și, o face în mod constant. Se surprinde chiar și ea pe ea. Așadar, hărțile pământului nou, care pământ, strict tehnic vorbind, e, fatalitate, identic. Numai așezarea țărilor se schimbă și, periodic, mai apare câte o hartă absurdă și provocatoare. Pesemne, ca să ne obișnuim cu ideea că toate hărțile sunt făcute doar pentru a fi schimbate. Chiar și la modul aberant. E greu cu globalizarea!...
Avem pământul nou, n-avem însă cerul nou deși chemtrails-urile fac și ele tot ce pot. În general, pe bază de aluminiu și nu numai, după unii. După alții, nu e departe clipa când atmosfera terestră va fi modificată cu ajutorul aurului. Asta da alchimie! Mă simt aproape ca pe Nibiru. Apropo de apocalipsă și de cerul nou, Nibiru unde a dispărut? A venit, a trecut, ne-a distrus, ne-a răpit, a plecat?!... Ce face, dom'le, Nibiru? Vreau un răspuns precis. Cerul pare deci a se rezolva și el treptat. Polii însă sunt ceva!... De-a dreptul, insubordonabili! Li s-a spus doar, limpede, că a trecut perioada de 26 000 de mii de ani, așa că, marș, inversați-vă, nu vor, nenică, și pace! Poli încăpățânați și proști! Situația pare fără soluție și fără leac.
La ce mă refer de fapt? Pe lângă tot felul de alte trăsnăi, pe net, de o vreme, circulă și o hartă amuzantă a lumii în care aproape toate țările sunt relocate după populație. Utopie? Cine știe?! Oricum, subiectul m-a inspirat. Ce s-ar întâmpla cu noi într-o atare situație? Cu un aspect al țării modificat după fantezia și bunul plac al autorilor proiectului Harta - Corabia Nebunilor - posibil, unii dintre ei, deja vecini și prieteni ai noștri - ajungem fix în Africa, lângă Afganistan, Kenya, Slovenia, Burkina Faso, Cuba. Tocmai acum, după ce aveau și cubanezii voie să călătorească, sunt întorși în Africa strămoșească! Măcar o fi gratis? Că, bani de vize, n-au. Li se și cer sume cu adevărat colosale.
Dar, nu rămânem doar în acest club. Ne-am întovărăși în cooperativă și cu Italia, Japonia, ba chiar și cu Marea Britanie! Splendid! Insularii rămân fără insulă, scapă de complexul aferent, devin continentali, cu tot cu mic-dejun, desigur, nițeluș schimbat, dar, se descurcă ei, au fost doar coloniști înrăiți. Au și rămas. Trebuia să vină ea și vremea asta, să fie azvârliți cu totul într-o fostă rezervație de-a lor. Acum, să vedem ce filme despre gloria imperială, vor face! Deși, on second thought, poate că mutarea nu merită osteneala din moment ce Londra, practic, nu mai este locuită de albi. Dacă relocarea Marii Britanii în Africa totuși s-ar produce, ceasul rău, pisica treișpe că tot e treișpe, coșmarul apropierii de români le-ar deveni insuportabil. Partea plină a paharului, scapă însă de bulgari. Temperamentalul Nigel Farage - chiar, e Farage, de la garage sau de la Faraj? că s-ar mai explica sindromul! - pe care, tot în Parlamentul European, Tony Blair, amic și fan al ArcelorMittal - alt rezultat al colonialismului britanic - nu cu mulți ani în urmă, îl acuza de faptul că primește o gălăgie de bani și că știu amândoi asta, după cum știu amândoi și de la cine, doar pentru a sabota construcția europeană - e pe net - Nigel Farage deci ar rămâne fără obiectul muncii și fără munca obiectului. Altminteri, un excelent orator, recunosc. Odată azvârlit în Africa, va mai protesta Nigel Farage, de la garage sau de la Faraj, față de ce anume? Mai ales, în prezența populațiilor din fostele colonii. Pesemne, le va spune că românii care, de regulă, îi ajutau, în fel și chip, pe cei din țările eliberate, cu niște decenii în urmă, erau de fapt niște spoliatori lipsiți de inimă, prin comparație cu britanicii, adevărați eroi civilizatori. Și că, desigur, românii erau cei care le furau amărâților africani ajutoarele sociale, furnizate generos pe plantațiile și în minele aparținând Imperiului Britanic. Exact așa cum procedează, în prezent, și cu milostivii, vulnerabilii și sentimentalii britanici. Acestora, practic, românii le fură bucata de pâine de la gură. Nigel Farage, de la garage sau de la Faraj, nu va recunoaște niciodată faptul că pledoaria sa nesimțită împotriva românilor este doar la comanda unor mafii, la comanda unor interese. Interne și internaționale. Chiar, că veni vorba, n-ar trebui să-i dăm și noi afară pe cei de la ArcelorMittal? Ca să dau doar un exemplu.
În arabă, Faraj, după unii, înseamnă vindecare, remediu, eliberare de durere și de tristețe. Dacă Farage nu vine de la garage, ci de la Faraj, poate Nigel Farage ia notă și, de dragul sensurilor, dar și de dragul comunităților care, în locul albilor, au ajuns să domine Marea Britanie, își mai înnobilează prestatia. Pentru că, altfel, ce înțelegem noi? Că Nigel Farage dorește ca românii și bulgarii să rămână, în eternitate, fără actele normale ale unor cetățeni europeni și, dacă se poate, sclavi pentru foștii sclavi ai britanicilor. Desigur, și pentru puținii, foarte puținii britanici încă existenți. Dincolo de vorbe, se ascunde această mârșăvie, Nigel Farage nefiind singurul care o practică.
Dacă Marea Britanie are temeri legate de vulnerabilități ale propriului sistem social, poate face schimbările dorite și cuvenite fără toată această ridicolă și impertinentă tevatură. Asta e, românii și bulgarii au ratat șansa istorică și marele privilegiu de a fi colonie britanică. Astfel, nu avem cum să concurăm cu indienii, pakistanezii, arabii etc. Înțelegem însă că, jocul nu e terminat, ni se mai dă o șansă, ni se deschide încă perspectiva mai mult decât onorantă a sclaviei. Un fel de reeducare după aruncarea noastră în zona Uniunii Sovietice, nu în ultimul rând, de către minunatul Winston Churchill. Întrucât Nigel Farage ne reproșează și asta, apartenența la comunismul sovietic. Afișând și un dispreț total față de o Românie devenită Mare și datorită eforturilor înțelepte, constante și devotate ale Reginei Maria, englezoaică de altfel.
Nigel Farage nu le spune însă conaționalilor săi, presupun că nici nu a aflat - indiferent dacă este Farage de la garage sau de la Faraj - și că, de exemplu, unii dintre britanici pot avea sânge dacic întrucât o armată provenită din zona noastră a fost cantonată, în vremea Imperiului Roman, la ei în țară. Dacă nu-i place argumentul, atunci, propun, să fie urcat într-un avion, special construit, fără a lua în calcul Efectul Coandă. Pe măsură ce se va apropia de Mama-Gaia, în picaj, până să-l ia gaia, să i se explice pedagogic și de ce aeroportul din București se numește Henri Coandă, cine era Henri Coandă, ce făcea, ce dregea etc. Doar - se află tot pe net - documentele legate de OZN-uri în care numele Coandă apare în contextul secretelor germane legate de acest subiect, respectivele documente deci se găsesc în arhivele britanice și au fost, parțial, recent desecretizate. Dacă Farage, de la garage sau de la Faraj, nu știe încă, atunci, să afle: Henri Coandă a lucrat în Germania, împreună cu savanții de acolo, la proiectele legate de farfuriile zburătoare. Henri Coandă avea mama franțuzoaică din Bretania, adică, din zona unde populația se trage din celții proveniți taman din Marea Britanie. Iar Henri Coandă, printre altele, a locuit chiar și în Marea Britanie, fiind director tehnic al Uzinelor de aviație Bristol unde producea și avioane după proiecte personale. Cât despre farfuriile zburătoare ale secolului XX, acestea își au obârșia în Germania lui Adolf Hitler. Dacă Nigel Farage, de la garage sau de la Faraj, nu știe nici despre Germania și nici despre Adolf Hitler, atunci, să-și întrebe soția nemțoaică. Adolf Hitler și Germania sa sunt marele secret pentru care tot încâlcesc și descâlcesc și iar încâlcesc toți povestea farfuriilor zburătoare și nu numai. Savanții lui Hitler au fost salvați / răpiți de britanici, americani și ruși și așa se explică de ce, subit, după al Doilea Război Mondial, apar, masiv, nostimele farfurioare cu tot apanajul lor. E însă complicat să le explici popoarelor așa ceva, după ce îți bați joc de ele drastic.
Revenind, Henri Coandă a declarat, inclusiv la București, faptul că el a făcut prototipul farfuriei zburătoare. Nu greșea și nu exagera. Documentele ascunse mult timp de britanici, unele furate și din Germania, susțin și confirmă. Așa că domnul Farage, de la garage sau de la Faraj, dacă nu-i agreează pe români, atunci, să călătorească doar cu avioane fără Efectul Coandă. În cazul în care, miraculos, reușește și supraviețuiește, sperăm să-i cadă, lămuritor, o farfurie zburătoare în cap. Am zis! Poate, se luminează, precum s-a luminat și renumitul și onoratul său compatriot Isaac Newton, de la măr.
Cât despre harta provocatoare, la primul zoom, numai SUA, Yemen, Brazilia și Irlanda nu-și iau catrafusele și nu se mută. De ce? Misterul e profund. Tanzania se alege cu Sfinxul și cu Piramidele. Egiptul își ia primăvara revoluționară și-o amplasează undeva cam prin zona Indoneziei actuale. Spășit și jenat, calul apocaliptic se duce și el, ce să mai facă, firește, cu coada între picioare. Iranul rămâne tot a pain in the ass-ul americanilor care nu pleacă nicăieri, după cum am precizat, dar, nici liniștiți nu stau. Pentru că Iranul ia uraniul de la sursă, nu mai întreabă pe nimeni. Rămâne și cu petrol, pare a fi destinul său implacabil, pentru că, se așază proțap în Nordul Africii. Alături de Mexic și de Mozambic. Operațiunea în Mali se încheie întrucât Mali devine Norvegia și se învecinează cu Madagascar. Cum vor evolua filmele din seria Madagascar?! Suedia pleacă fix în zonele turco-arabe, în sfârșit, dă de soare, de petrol, dar și de nisip. În loc de zăpadă. Parcă nu strică totuși o schimbare oricât de mică. În plus, poate va apuca și ea să facă niște bănuți din petrol, nu numai Norvegia. Mutarea Suediei e aproape logică, populațiile turco-arabe, alături de cele africane, s-au instalat de mult pe terioriul ei. Nu mai rămânea decât să sosească momentul expulzării puținilor suedezi rămași, cu toții, în vârstă de peste 100 de ani. Spre bucuria acestora, Norvegia rămâne fără petrol întrucât, devine aproximativ central-europeană. Japonia scapă de cutremure și de radiații. Le ia Olanda pe toate. S-a făcut dreptate. Israelul se mută în locul Greciei. La bine, desigur, dar, cum ați fi vrut?! Grecia se mută în Africa, în apropierea noastră. Germania rămâne cu buza umflată. Nu pupă o insulă grecească. În prima fază. Pentru că, se mută în Peninsula Arabică. Ulterior, doar dacă mai vrea, cumpără toate insulele grecești cu petrol cash. Palestinienii își iau fâșia în cap și, devin europeni. Însă, olecuță mai încolo de Grecia-Israel. Se face pace în Orientul Mijlociu. Deși, cu Germania plecată din Europa, cu tot cu banii întregului continent, stabilită în Orientul Mijlociu și cu visul de a avea muuuult petrol și gaz la dispoziție, chiar că nu se mai știe! Rusia trece în locul Chinei și, mângâie Bulgaria pe creștet. Aceasta suspină ușurată. A ajuns acasă. Și așa mai departe.
În locul nostru însă, după cum ziceam, se instalează Haiti. Vestea bună, teritoriul actual rămâne nemodificat. Vestea rea, nu ne unim cu Moldova nici după strămutare. Nici n-am mai găsit Moldova. O mută în Africa și pe ea? Vestea așa și așa, Uzbekistan, Laos și Oman încadrează Haiti. În locul Ungariei, sosește Danemarca. Aici e aici! Să vezi, atunci, dispute teritoriale între Haiti și Danemarca! Să vezi, atunci, demonstrația demonstrației despre care a sosit primul și care a fost mai breaz!
Harta pământului nou care e tot ăla vechi duce Ungaria aproape la ea acasă, în Asia. Cu tot cu Ținutul Secuiesc. Cu tot cu steaguri. Cu tot cu fotbalul fără public și cu porțile închise. Cu tot cu palincă? Greu de spus, depinde de ce se produce prin zonă. Palincă de bambus?! Cu tot cu Budapesta? Greu de spus și asta. Ce-ar fi Budapesta fără Dunăre?! Dunărea și Balatonul rămân, dar în folosința celor de mai sus, Haiti, Danemarca etc. Transilvania rămâne și ea, dar, devine haitiană. Acuma, trecerea de la vrăjile Pirandelor la voodoo va fi lină, nici n-o să se simtă. Doar, am văzut asta cu toții în vremurile de aur ale OTV-ului când, fix la miezul nopții, țigăncile tăiau gâtul tuturor găinilor pe care le înhățau, înecând ecranul în sânge. În jurul bălților patriei care clocoteau de blesteme. Cât despre uzbeci poate, cu o oarecare bunăvoință și cu o deosebită concentrare, să-și mai amintească oarece despre Attila. Asta așa, ca să se păstreze flacăra aprinsă că, vorba aia, ce e rău nu piere.
Oricum, Ungaria nu nimerește prost, la barza chioară, Dumnezeu îi face cuib. Astfel, s-ar învecina cu Indonezia, Nepal, Taiwan, Somalia. Cu tot cu pirați? Hai, că devine interesant! Poate, ne scoatem! Mai bine decât atât, ar urma să se învecineze chiar și cu Elveția. Vom vedea care e mai iute de mână dintre ele. Cum se va înțelege însă Ungaria cu aceste țări? Știm mersul lucrurilor precis. Le va cere tot teritoriul. Cu scandal. Acum, nici n-ar greși prea mult întrucât, zonal, ar fi mult mai aproape de propria-i obârșie. De această dată, ar putea recurge la argumentul primordialității. Elveția își ia cu ea și băncile, și banii? Pentru că, dacă da, atunci, Ungaria sigur îi va cere să-i achite datoria externă, să-i dea sume nerambursabile și credite flexibile. Și dacă îi dă, și dacă nu-i dă, oricum, o va pisa ca să-și ceară iertare pentru că, în decursul istoriei așa cum este ea prezentată exclusiv în manualele ungurești, a asuprit Ungaria din toate punctele de vedere, precum și pentru faptul că nu vorbește maghiara. Nu în ultimul rând, va soma Elveția să le plătească păgubiților din toată lumea contravaloarea biletelor furate de Malev. Că, are de unde. În plus, Elveția și toți ceilalți vecini din zonă vor trebui să urmărească, pe bani proprii, renumitul canal Duna, unde, repet, pe banii lor, vor fi înjurați zi și noapte. Ei vor accepta ca să nu se pună rău cu nărăvașa Paprika deoarece, fapt evident și știut, e într-o ureche și, musai, vor trebui să laude protocolar gulașul și papricașul. Chiar! Ce-ar fi Ungaria fără paprica, papricaș și gulaș?! Dacă reamplasarea o deposedează de valorile naționale? Faptul ar fi deplâns de întreaga omenire. Desigur, în scurtă vreme, toate țările din jurul Ungariei vor avea și o minoritate maghiară oprimată, purtătoare de pașaport maghiar și dornică de unire cu patria-mumă. Și ciumă. Că doar e Pesta. Cât despre Buda, știm cu toții ce e... Pe Buddha / Budha, prefer să-l scriu așa.
În ceea ce privește actualul și străvechiul tupeu maghiar, nu mai e nici o noutate. Noi am greșit în calitate de români, permițând agenturii sovietice sângeros reactivată în decembrie 1989 să reînvie toți strigoii staliniști, inclusiv Regiunea Autonomă Maghiară, inclusiv o formațiune ca UDMR. De ce le permitem ungurilor toate declarațiile nătânge? De ce le permitem tot circul ăsta al steagurilor? De ce le permitem fotbal fără public? Pentru a demonstra că nu sunt în siguranță? Că le facem rău? Parcă un sportiv de-al nostru, Marian Cozma, a fost ucis mișelește în Ungaria! Chiar mâine, 8 februarie, e comemorarea sa, Dumnezeu să-l odihnească! Parcă militari români au fost uciși mișelește, în decembrie 1989, de către unguri! Parcă un român a fost călcat în picioare mișelește de către unguri, în martie 1990, la Târgu-Mureș și, declarat, culmea tupeului, martir maghiar! Parcă ungurii sunt cei care mint constant, cu ticăloșie, pe la toate forurile europene și internaționale! Și nu invers! Niciodată, nu invers! De ce îi lăsăm să ne bage în cap ideea că pot să-și arboreze steagurile pe teritoriul românesc? De ce nu le punem și noi steagul românesc în Ungaria, în locurile cu mulți români? De ce trebuie să prețuim doar noi ”simbolistica” lor? De ce le permitem să cânte ce imn au chef și când au chef? De ce au voie să comemoreze criminali de război și ucigași de români, pe teritoriul nostru? De ce le îngăduim să ne trateze astfel? Aud? De ce? De ce? Pentru ce? Pentru cine? Din cauza cui? N-ar fi cazul să se încheie și acest penibil experiment sadomasochist? Personal, nu l-am gustat niciodată. Sper să nu fiu singura în această situație. Oricum, până și dacă ne mutăm în Africa, ar fi momentul să punem lucrurile la punct. La punctul lor firesc. Fără tras de timp, fără tras mâța de coadă, fără tras de păr, fără trasul spuzei pe turtă, fără tras pe sfoară. Dar și fără tras pe roată.
Harta pământului nou care e tot ăla vechi duce Ungaria aproape la ea acasă, în Asia. Cu tot cu Ținutul Secuiesc. Cu tot cu steaguri. Cu tot cu fotbalul fără public și cu porțile închise. Cu tot cu palincă? Greu de spus, depinde de ce se produce prin zonă. Palincă de bambus?! Cu tot cu Budapesta? Greu de spus și asta. Ce-ar fi Budapesta fără Dunăre?! Dunărea și Balatonul rămân, dar în folosința celor de mai sus, Haiti, Danemarca etc. Transilvania rămâne și ea, dar, devine haitiană. Acuma, trecerea de la vrăjile Pirandelor la voodoo va fi lină, nici n-o să se simtă. Doar, am văzut asta cu toții în vremurile de aur ale OTV-ului când, fix la miezul nopții, țigăncile tăiau gâtul tuturor găinilor pe care le înhățau, înecând ecranul în sânge. În jurul bălților patriei care clocoteau de blesteme. Cât despre uzbeci poate, cu o oarecare bunăvoință și cu o deosebită concentrare, să-și mai amintească oarece despre Attila. Asta așa, ca să se păstreze flacăra aprinsă că, vorba aia, ce e rău nu piere.
Oricum, Ungaria nu nimerește prost, la barza chioară, Dumnezeu îi face cuib. Astfel, s-ar învecina cu Indonezia, Nepal, Taiwan, Somalia. Cu tot cu pirați? Hai, că devine interesant! Poate, ne scoatem! Mai bine decât atât, ar urma să se învecineze chiar și cu Elveția. Vom vedea care e mai iute de mână dintre ele. Cum se va înțelege însă Ungaria cu aceste țări? Știm mersul lucrurilor precis. Le va cere tot teritoriul. Cu scandal. Acum, nici n-ar greși prea mult întrucât, zonal, ar fi mult mai aproape de propria-i obârșie. De această dată, ar putea recurge la argumentul primordialității. Elveția își ia cu ea și băncile, și banii? Pentru că, dacă da, atunci, Ungaria sigur îi va cere să-i achite datoria externă, să-i dea sume nerambursabile și credite flexibile. Și dacă îi dă, și dacă nu-i dă, oricum, o va pisa ca să-și ceară iertare pentru că, în decursul istoriei așa cum este ea prezentată exclusiv în manualele ungurești, a asuprit Ungaria din toate punctele de vedere, precum și pentru faptul că nu vorbește maghiara. Nu în ultimul rând, va soma Elveția să le plătească păgubiților din toată lumea contravaloarea biletelor furate de Malev. Că, are de unde. În plus, Elveția și toți ceilalți vecini din zonă vor trebui să urmărească, pe bani proprii, renumitul canal Duna, unde, repet, pe banii lor, vor fi înjurați zi și noapte. Ei vor accepta ca să nu se pună rău cu nărăvașa Paprika deoarece, fapt evident și știut, e într-o ureche și, musai, vor trebui să laude protocolar gulașul și papricașul. Chiar! Ce-ar fi Ungaria fără paprica, papricaș și gulaș?! Dacă reamplasarea o deposedează de valorile naționale? Faptul ar fi deplâns de întreaga omenire. Desigur, în scurtă vreme, toate țările din jurul Ungariei vor avea și o minoritate maghiară oprimată, purtătoare de pașaport maghiar și dornică de unire cu patria-mumă. Și ciumă. Că doar e Pesta. Cât despre Buda, știm cu toții ce e... Pe Buddha / Budha, prefer să-l scriu așa.
În ceea ce privește actualul și străvechiul tupeu maghiar, nu mai e nici o noutate. Noi am greșit în calitate de români, permițând agenturii sovietice sângeros reactivată în decembrie 1989 să reînvie toți strigoii staliniști, inclusiv Regiunea Autonomă Maghiară, inclusiv o formațiune ca UDMR. De ce le permitem ungurilor toate declarațiile nătânge? De ce le permitem tot circul ăsta al steagurilor? De ce le permitem fotbal fără public? Pentru a demonstra că nu sunt în siguranță? Că le facem rău? Parcă un sportiv de-al nostru, Marian Cozma, a fost ucis mișelește în Ungaria! Chiar mâine, 8 februarie, e comemorarea sa, Dumnezeu să-l odihnească! Parcă militari români au fost uciși mișelește, în decembrie 1989, de către unguri! Parcă un român a fost călcat în picioare mișelește de către unguri, în martie 1990, la Târgu-Mureș și, declarat, culmea tupeului, martir maghiar! Parcă ungurii sunt cei care mint constant, cu ticăloșie, pe la toate forurile europene și internaționale! Și nu invers! Niciodată, nu invers! De ce îi lăsăm să ne bage în cap ideea că pot să-și arboreze steagurile pe teritoriul românesc? De ce nu le punem și noi steagul românesc în Ungaria, în locurile cu mulți români? De ce trebuie să prețuim doar noi ”simbolistica” lor? De ce le permitem să cânte ce imn au chef și când au chef? De ce au voie să comemoreze criminali de război și ucigași de români, pe teritoriul nostru? De ce le îngăduim să ne trateze astfel? Aud? De ce? De ce? Pentru ce? Pentru cine? Din cauza cui? N-ar fi cazul să se încheie și acest penibil experiment sadomasochist? Personal, nu l-am gustat niciodată. Sper să nu fiu singura în această situație. Oricum, până și dacă ne mutăm în Africa, ar fi momentul să punem lucrurile la punct. La punctul lor firesc. Fără tras de timp, fără tras mâța de coadă, fără tras de păr, fără trasul spuzei pe turtă, fără tras pe sfoară. Dar și fără tras pe roată.
