Fotografia mea
Călător experimentat, cetățean planetar greu încercat

joi, 7 iulie 2011

( 3 ) Coinicidențe, sincronicități, serendipități, conexiuni, conspirații

Cine se teme de ofițerii ONU români?


Nici eu nu cred că este vorba despre un matricid dublat de o sinucidere, în Primăverii 43. Cel puțin, nu pe baza celor consemnate până acum. Neconcordanțe și chiar aiureli. De ce mă trezesc vorbind? Din mai multe motive. Aleg numai două dintre ele: și eu am cunoscut-o, cândva, pe Cristina Verona, în medii oficiale, la conferințele de presă. Acesta este primul motiv. Al doilea este că, tot cândva, și eu am candidat pentru un post de ofițer ONU pe care, ani mai târziu, l-a ocupat ea. Destinul meu a avut alte evoluții, dar am oarece habar despre locul respectiv și despre ce reprezintă activitatea într-un astfel de mediu. Și, da, contrar a ceea ce se crede, sunt informații sensibile. Situația refugiaților este întotdeauna sensibilă. Identitatea lor este, de multe ori, o chestiune extrem de sensibilă. Circumstanțele refugierii lor pot fi și ele mai mult decât sensibile. Ar mai fi și alte motive, dar, deh, fiecare are tainele sale, mai importante sau mai mărunte. De ce introduc acest material în această rubrică? Pentru că, după cum arată unele detalii, nu este exclus să fie cu totul altceva decât pare. Pentru moment, nu mă pot împiedica să nu mă mir în legătură cu următoarele aspecte, coincidențe, paralele, sincronicități etc:
- tragedia apare la scurtă vreme după asasinarea altui ofițer ONU român, Filaret Moțco; după cum se știe, faptul s-a petrecut în Afganistan, pe 1 aprilie 2011
- Cristina Verona a fost și ea ofițer ONU român; casa ei din Primăverii 43 se află foarte aproape de Casa ONU din București și de Ambasada Siriei
- Filaret Moțco avea 43 de ani
- Cristina Verona abia împlinise 44 de ani; nici nu mai consemnez coincidența ciudată care, în ambele cazuri, determină repetarea numărului 43; ar putea fi chiar o sincronicitate; ca și denumirea străzii, de altfel - Primăverii, Filaret Moțco, ucis primăvara, Cristina Verona, născută primăvara
- Filaret Moțco era foarte inteligent, foarte instruit, necăsătorit, nu avea copii
- Cristina Verona era foarte inteligentă, foarte instruită, divorțată de mai mulți ani, nu avea copii
- Filaret Moțco era, printre altele, și un excepțional cunoscător de limbă rusă și avusese misiuni și în zonele fostelor republici sovietice
- Cristina Verona stăpânea, în afara limbilor engleză, franceză, italiană, și trei limbi slave, respectiv sârba, croata și slovaca; absolvise și Universitatea Komenius din Bratislava
- Filaret Moțco moare - nu se știe precis cum, ba decapitat, ba împușcat, ba ambele - în teatrul de operațiuni din Afganistan, într-o clădire oficială a ONU care, misterios, tocmai atunci, nu este păzită cum se cuvine; a fost asasinat împreună cu alți colegi, preponderent din Norvegia și Suedia, în contextul revoltelor arabe, imediat după începerea operațiunii din Libia și după scandalul arderii Coranului  de către un pastor american
- Cristina Verona - ba spânzurată, ba tăiată și spânzurată, ba doar spânzurată și extrem de deteriorată fizic - împreună cu mama ei - ba îmbrăcată, ba dezbrăcată, ba sufocată și fără semne de violență, ba cu urme de violență -  mor suspect, fără a se ști precis cum - ba iubindu-se, ba urându-se, ba în urma unor scandaluri repetate, ba într-o deplină liniște și maximă discreție - și fără a se ști nici când - putrefacția avansată dând senzația că tragedia s-a produs cu mai multă vreme în urmă; moartea lor survine în propria locuință - care era de fapt a fostului soț, ba chiar a fostului socru - locuință situată în apropierea Casei ONU, a Ambasadei Siriei, și a fostei reședințe a familiei Ceaușescu
- despre moartea lui Filaret Moțco nu se mai comentează nimic
- în cazul Cristinei Verona se spun tot felul de enormități și se fac tot felul de insinuări, poliția intrând și ea în acest joc bizar, menit parcă să îngroape rapid totul, să scufunde totul în vulgaritate, în sordid, în inepție, nu intru în detalii întrucât informațiile curg și sunt la vedere - un turc apărând-dispărând, un saudit apărând-dispărând, un italian apărând-dispărând, o identitate pe net apărând-dispărând, Romtelecom apărând-dispărând, diverse firme apărând-dispărând, un soț apărând-dispărând, mulți bani apărând-dispărând, droguri apărând-dispărând, declarații și plângeri la poliție apărând-dispărând etc; toate acestea, încununate adecvat ba de singurătate și de depresie, ba de sexualitate debordantă, ba de comportament modest, ba de conduită rapace, ba de iubire și de prietenie, ba de ură, ba de căldură umană, ba de alienare, ba de succes, ba de insucces, ba de echilibru, ba de dezechilibru ș.a.m.d.
- Filaret Moțco moare, deci, într-un context beligerant extrem de complicat și cu multe conexiuni la vedere, dar, cu și mai multe, ascunse
- Cristina Verona și mama ei mor - lângă sediul Casei ONU și lângă Ambasada Siriei - exact în contextul vizitei la București a lui Benjamin Netanyahu, prima vizită oficială a unui premier israelian în România ultimilor 20 de ani; miza acestei vizite are de-a face tot cu ONU deoarece Netanyahu încearcă să strângă numărul de voturi necesare, în luna septembrie, pentru ca recunoașterea statului palestinian să nu aibă loc; apropierea de reședința familiei Ceaușescu, din Primăverii, e și ea parcă exagerat de potrivită, dat fiind că, acum niște decenii, România era activ implicată în negocierea păcii din Orientul Mijlociu și în toate jocurile de acolo
Pentru mine, în acest moment și în actualul format, cele două cazuri au stranii puncte de contact: violența deosebită a morții, ONU, situația din Orientul Mijlociu, protagoniștii acestui areal, situația generală din Asia și din Africa, limbile slave, zona lor și zonele lor de influență etc. Și, mai ales, multe, prea multe, prea grave și prea imperioase interese. Poate mă înșel, dar eu cred că ne aflăm în fața unui mesaj și-a unei provocări. Ambele, repetate. Extrem de apăsat. Oricum, pe toți cei trei plecați dintre noi, Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească!