Oculta săltăreață, Crim, Kim, Crin, Călin cel Șerpesc,
offshore-urile de aur și Il Dan-Di-Grande!
Of!
Un fapt e cert: Oculta internațională se află într-un moment dinamic. Nu mai apuci nici să-ți dai cu părerea despre ceva. Despre oarece. Între două îmbucături dintr-un sandviș, blițuiește când în dreapta, când în stânga, când de dreapta, când de stânga, când în Ucraina, când în Crimeea, când în Thailanda, când în Turcia, când în Venezuela etc. Eliberează turistic și condiționat Moldova biometrică, schimbă guverne, falimentează orașe, îmbogățește orașe, dă fonduri europene / internaționale, retrage fonduri europene / internaționale ș.a.m.d. E ceva!... Oricât de energici am fi, Oculta ne vine de hac, e mai săltăreață, este clar, nu-i facem față!
Aveam Crin, aveam Crim, îl avem, iarăși, pe Kim! După ce și-a omorât toate rudele, toți prietenii și toate iubitele, dacă este adevărat ce se vehiculează, profund enervat de fotografia făcută din satelit de către aceeași Ocultă băgăcioasă, Ocultă a disperării noastre generale, fotografie deci a întunericului absolut din Coreea de Nord, pasămite cea mai noapte dintre nopți, Kim a revenit la pasiunea sa mai veche, rachetele. Mă rog, fiecare cu mania lui!... Unii sunt cu mașinuțele.
Crimeea e sub asalt, după cum se și prevedea, după cum și explicam în materialul anterior. Se pun steaguri, se scot steaguri - aici, situația ne amintește și de UDMR et comp. - vin avioane, pleacă avioane, vin tancuri, pleacă tancuri, se dau declarații, se lansează amenințări, sunt destituiți unii oameni, sunt numiți alți oameni, se evacuează clădiri, se ocupă iarăși, se cer și se oferă, foarte important, bani, cât mai mulți bani. S-ar putea crede că a început un nou Război al Crimeei / Crimeii întrucât, după cum bine s-a remarcat, fiecare scrie cum vrea respectiva denumire. Poate chiar se intenționează un nou experiment: destrămarea rapidă a unui stat modern. Un alt vis iubit al Ocultei! Cel puțin, al unei părți din ea. Posibil, secțiunea ”Coșmaruri Live”. Dacă este așa, s-a ales intenționat un stat din afara UE ca să se constate ce și cum, fără primejdii imediate pentru restul Europei. Ori poate se dorește chiar o intervenție militară europeană, marca Vișegrad. Nu contează poate că ar fi prematur. Dacă armata e gata, s-o testăm! De ce nu, arealul, geografic, politic și etnic, e mai mult decât potrivit pentru componența acelor trupe, încă nebotezate în foc. Dacă nu, poate ne oferă NATO șansa unei noi producții de neuitat, de neimitat și de neegalat. Și, dacă nimic din toate acestea nu se adeverește, putem conta oricum pe ruși și pe setea lor de putere. De la tunuri și biserică, până la absolut orice, nu ezită și nu vor ezita să arunce în ring orice le stă în putere și în dotare. Există tot felul de paralele evidente, parcă înadins căutate: SUA își anunță retragerea trupelor din Afganistan exact atunci când se sărbătoresc / comemorează 25 de ani de la retragerea trupelor sovietice de acolo. În fine, e mult, e greu, e tenebros...
Filma pare însă departe de a fi kanieț. Încă. După lunetiștii de la Kiev, au apărut teroriștii de la Simferopol. După extrema dreaptă, apare extrema stângă. După ucrainenii naționaliști, apar rușii internaționaliști. După oamenii în uniformă, au apărut oamenii fără uniformă. După oamenii cunoscuți, au apărut oamenii necunoscuți. După oamenii cu însemne, au apărut oamenii fără însemne. Itakdale. V-am zis că, păstrând proporțiile, e rețeta sovietică folosită în decembrie 1989, la București / România? V-am zis! Deh, fiecare pasăre pre limba ei piere... Dar va pieri ea oare? Mă întreb: printre actanți, se află și unii dintre experimentații turiști sovietici de la noi, din 1989? Sau niscaiva odrasle, urmași, discipoli? Pesemne. Oricum, aceeași școală.
Ce face Suedia în acest context? Meditează, reflectează, adastă. Tocmai a primit un bobârnac ugandez. Aparent, doar aparent, lăsase Maidanul să-și urmeze destinul său, ne înhățase pe noi ca să ni se taie fondurile europene din moment ce nu ne îngrijim nici de țigani, nici de sistemul de sănătate, exact în această alăturare de termeni, și se repezise, cu o falcă-n cer și una-n pământ, pleașcă, tooocmai în Uganda. Care Uganda numai ce a dat o lege prin care să-i încarcereze pe viață, dacă e posibil, pe homosexuali. Suedia s-a dus să ceară explicații, ce mai, socoteală în toată regula. Aș dori să fie clar: personal, nu doresc să întemnițez deloc, pe nimeni. Însă, mărturisesc, a fost distractivă reacția conducătorului ugandez care și-a motivat gestul ca fiind inspirat exact de un studiu suedez, de la măreața Karolinska. Studiul cu pricina demonstrează că oamenii nu se nasc homosexuali, ci devin astfel. Ca atare, Uganda și ugandezii săi au decis izolarea pour toujours a respectivilor gays. Ce replică ar mai fi putut avea delegația suedeză?! Nici măcar una! A fost șah-mat! Și, din partea cui! Din partea Ugandei!
offshore-urile de aur și Il Dan-Di-Grande!
Of!
Un fapt e cert: Oculta internațională se află într-un moment dinamic. Nu mai apuci nici să-ți dai cu părerea despre ceva. Despre oarece. Între două îmbucături dintr-un sandviș, blițuiește când în dreapta, când în stânga, când de dreapta, când de stânga, când în Ucraina, când în Crimeea, când în Thailanda, când în Turcia, când în Venezuela etc. Eliberează turistic și condiționat Moldova biometrică, schimbă guverne, falimentează orașe, îmbogățește orașe, dă fonduri europene / internaționale, retrage fonduri europene / internaționale ș.a.m.d. E ceva!... Oricât de energici am fi, Oculta ne vine de hac, e mai săltăreață, este clar, nu-i facem față!
Aveam Crin, aveam Crim, îl avem, iarăși, pe Kim! După ce și-a omorât toate rudele, toți prietenii și toate iubitele, dacă este adevărat ce se vehiculează, profund enervat de fotografia făcută din satelit de către aceeași Ocultă băgăcioasă, Ocultă a disperării noastre generale, fotografie deci a întunericului absolut din Coreea de Nord, pasămite cea mai noapte dintre nopți, Kim a revenit la pasiunea sa mai veche, rachetele. Mă rog, fiecare cu mania lui!... Unii sunt cu mașinuțele.
Crimeea e sub asalt, după cum se și prevedea, după cum și explicam în materialul anterior. Se pun steaguri, se scot steaguri - aici, situația ne amintește și de UDMR et comp. - vin avioane, pleacă avioane, vin tancuri, pleacă tancuri, se dau declarații, se lansează amenințări, sunt destituiți unii oameni, sunt numiți alți oameni, se evacuează clădiri, se ocupă iarăși, se cer și se oferă, foarte important, bani, cât mai mulți bani. S-ar putea crede că a început un nou Război al Crimeei / Crimeii întrucât, după cum bine s-a remarcat, fiecare scrie cum vrea respectiva denumire. Poate chiar se intenționează un nou experiment: destrămarea rapidă a unui stat modern. Un alt vis iubit al Ocultei! Cel puțin, al unei părți din ea. Posibil, secțiunea ”Coșmaruri Live”. Dacă este așa, s-a ales intenționat un stat din afara UE ca să se constate ce și cum, fără primejdii imediate pentru restul Europei. Ori poate se dorește chiar o intervenție militară europeană, marca Vișegrad. Nu contează poate că ar fi prematur. Dacă armata e gata, s-o testăm! De ce nu, arealul, geografic, politic și etnic, e mai mult decât potrivit pentru componența acelor trupe, încă nebotezate în foc. Dacă nu, poate ne oferă NATO șansa unei noi producții de neuitat, de neimitat și de neegalat. Și, dacă nimic din toate acestea nu se adeverește, putem conta oricum pe ruși și pe setea lor de putere. De la tunuri și biserică, până la absolut orice, nu ezită și nu vor ezita să arunce în ring orice le stă în putere și în dotare. Există tot felul de paralele evidente, parcă înadins căutate: SUA își anunță retragerea trupelor din Afganistan exact atunci când se sărbătoresc / comemorează 25 de ani de la retragerea trupelor sovietice de acolo. În fine, e mult, e greu, e tenebros...
Filma pare însă departe de a fi kanieț. Încă. După lunetiștii de la Kiev, au apărut teroriștii de la Simferopol. După extrema dreaptă, apare extrema stângă. După ucrainenii naționaliști, apar rușii internaționaliști. După oamenii în uniformă, au apărut oamenii fără uniformă. După oamenii cunoscuți, au apărut oamenii necunoscuți. După oamenii cu însemne, au apărut oamenii fără însemne. Itakdale. V-am zis că, păstrând proporțiile, e rețeta sovietică folosită în decembrie 1989, la București / România? V-am zis! Deh, fiecare pasăre pre limba ei piere... Dar va pieri ea oare? Mă întreb: printre actanți, se află și unii dintre experimentații turiști sovietici de la noi, din 1989? Sau niscaiva odrasle, urmași, discipoli? Pesemne. Oricum, aceeași școală.
Ce face Suedia în acest context? Meditează, reflectează, adastă. Tocmai a primit un bobârnac ugandez. Aparent, doar aparent, lăsase Maidanul să-și urmeze destinul său, ne înhățase pe noi ca să ni se taie fondurile europene din moment ce nu ne îngrijim nici de țigani, nici de sistemul de sănătate, exact în această alăturare de termeni, și se repezise, cu o falcă-n cer și una-n pământ, pleașcă, tooocmai în Uganda. Care Uganda numai ce a dat o lege prin care să-i încarcereze pe viață, dacă e posibil, pe homosexuali. Suedia s-a dus să ceară explicații, ce mai, socoteală în toată regula. Aș dori să fie clar: personal, nu doresc să întemnițez deloc, pe nimeni. Însă, mărturisesc, a fost distractivă reacția conducătorului ugandez care și-a motivat gestul ca fiind inspirat exact de un studiu suedez, de la măreața Karolinska. Studiul cu pricina demonstrează că oamenii nu se nasc homosexuali, ci devin astfel. Ca atare, Uganda și ugandezii săi au decis izolarea pour toujours a respectivilor gays. Ce replică ar mai fi putut avea delegația suedeză?! Nici măcar una! A fost șah-mat! Și, din partea cui! Din partea Ugandei!
Crin duce și el micul său război. Aproape la fel. Mai puțin lunetiștii, mai puțin teroriștii cu sau fără însemne. Se negociază totul. Declarațiile se țin lanț, cancelariile sunt unite de un adevărat fir roșu, și nu al Mărțișorului, se cer și se oferă muuuuulți bani, se cer și se oferă tot felul de posturi, job-uri, funcții, sinecuri, alocații, pensii alimentare, ajutoare pentru handicapul pierderii unui post de demnitar. Mai ales, probabil, se negociază febril libertăți, dosare, brățări electronice, arest la domiciliu, pedeapsă în regim deschis, pedeapsă în regim închis, granițe libere, granițe închise, conturi intangibile, conturi blocate etc. Se arată pisica. Zilele acestea, se plânge mult. Plângem și noi: iar ne-am trezit cu ungurii pe cap?! IAR?! De Mărțișor?! De Merțișeor?! Se vede treaba că da! Că tot venise vorba... Crin și Viorel ne-au făcut-o! Și nu numai ei! Judecând după unele efecte, întreaga tărășenie a spargerii monolitului USL ar putea fi suspectată a nu fi fost decât o șmecherie uneltită în detaliu de absolut toți cei aflați la conducere în acest moment. Din interiorul țării, dar și din exteriorul ei. Cum să facem noi oare să reajungă ungurii la guvernare?! Iete așa! Să nu cumva să rateze bieții de ei alegerile europarlamentare! Dar eficiente mai sunt agenturilii astea care acționează pe la noi! Sau sunt românii de la conducere prea proști? Sau sunt șantajabili? Sau sunt recrutați / recrutabili de către cine nu trebuie? De către cine nu ne trebuie nouă, dar le trebuie altora? Sau, toate acestea la un loc? Fie și numai pentru ce s-a întâmplat la recentul meci de hochei, și acceptarea intrării la guvernare cu acești indivizi reprezintă trădare de țară! UDMR, zisă și ”Limba cântarului”! Scârț și pârț! Plictisitoare mai sunt și aceste sechele staliniste!... Ce sechele! Adevărate păduchelnițe!
Și nu, nu ajungeau doar Crim, Crin și Kim! Nu! Îl avem și pe Călin! Dezamăgitor, într-adevăr! Sau poate că nu chiar! Deloc, aș spune! Dacă ne amintim de unele gesturi, de unele semnături, de unele uneltiri, de unele hotărâri, poate că nu e chiar așa neașteptat, poate că nu e chiar așa dezamăgitor. În postarea anterioară, tocmai am întrebat despre soarta petrolului din Marea Neagră, din zona Insulei Șerpilor. Parcă în perioada lu' Manechin - Fire din neveste, a cam fost dat pe sub mână unor așa-ziși canadieni. Onorabili, desigur! Ca toți occidentalii! Numai esticii sunt total corupți, se știe! Dar măcar esticii, corupți sau nu, sunt reali. Pe când occidentalii, adesea, nici nu există, sunt inventați ad-hoc. Inventați, neinventați, lor le-a cedat Călin toate drepturile asupra respectivului petrol, fără să întrebe pe nimeni, fără să comunice nimănui, încă înainte să câștige România procesul. Călin cel Șerpesc! Călin cel Șerpesc și offshore-urile de aur! Acesta e numai un exemplu. Mai este dezamăgitor Călin? N-aș prea crede! Dimpotrivă, e consecvent! E în deplină armonie cu dizarmonicul său sine!
Și nu, nu ajungeau doar Crim, Crin și Kim! Nu! Îl avem și pe Călin! Dezamăgitor, într-adevăr! Sau poate că nu chiar! Deloc, aș spune! Dacă ne amintim de unele gesturi, de unele semnături, de unele uneltiri, de unele hotărâri, poate că nu e chiar așa neașteptat, poate că nu e chiar așa dezamăgitor. În postarea anterioară, tocmai am întrebat despre soarta petrolului din Marea Neagră, din zona Insulei Șerpilor. Parcă în perioada lu' Manechin - Fire din neveste, a cam fost dat pe sub mână unor așa-ziși canadieni. Onorabili, desigur! Ca toți occidentalii! Numai esticii sunt total corupți, se știe! Dar măcar esticii, corupți sau nu, sunt reali. Pe când occidentalii, adesea, nici nu există, sunt inventați ad-hoc. Inventați, neinventați, lor le-a cedat Călin toate drepturile asupra respectivului petrol, fără să întrebe pe nimeni, fără să comunice nimănui, încă înainte să câștige România procesul. Călin cel Șerpesc! Călin cel Șerpesc și offshore-urile de aur! Acesta e numai un exemplu. Mai este dezamăgitor Călin? N-aș prea crede! Dimpotrivă, e consecvent! E în deplină armonie cu dizarmonicul său sine!
Calul de Lemn, în esența sa rară, face bine. E egoist și cinic. Pare să fie rudă cu deja veterana mârțoagă apocaliptică de la Cairo. Mai arogant totuși, mai de anvergură mondială. Deh, o rudă mai bogată... Înțeleg totuși că, anul acesta, ar avea o dilemă. Cromatică. Să fie verde sau să fie albastru? Mda, cochetării de cal de lemn... Uite de ce-i pasă lui! E Calul de Lemn sau sunt frecții la piciorul de lemn?! Lumea vede verde și albastru în fața ochilor și Calul de Lemn nu se poate decide! Să meargă la Simferopol și la Sevastopol că se rezolvă, se face roșu pe loc! Foc și pară!
Ei bine, cu aceștia toți, am înțeles nițeluș cam ce se întâmplă. Ce se întâmplă însă cu domnu' Dan? Cum care domnu' Dan?! Domnu' Dan Diaconescu! N-a dispărut, n-a murit, nu e arestat! Nu! Emite din Italia. Nu e așa cum susțin detractorii din România că și-ar fi încheiat activitatea, cariera și aspirațiile. Nicidecum. Eu îl urmăresc niște minute bune aproape în fiecare seară. Încearcă să aglutineze politic românii din Italia, poate din întreaga diasporă. Are șanse! Davvero! Sunt interesante și intervențiile telefonice ale românilor de acolo. Mulți dintre ei, oameni necăjiți. Dar, și plictisitori. Necazurile altora sunt agasante. Unii dintre ei sunt și cam pisălogi. Ce să-i faci? S-au dus vremurile bune de altădată, alea cu Magda și Tolea Ciumac, Ildiko, Lelia Bratu, domnu' Gigi, dom' Petrică, domnu' Lazarus, Zăvo și atâția alții! Dar, pe bune, cine oare n-a trecut prin televiziunea lu' domnu' Dan?! Pot fi numărați pe degetele de la o singură mână. OTV-ul era trepidant, vesel, imprevizibil, palpitant! Acum, răbdarea domnului Dan, se observă cu ochiul liber, e greu încercată de inerția convorbirilor telefonice. Dacă n-a vorbit cu toate badantele, atunci, n-a vorbit cu niciuna! Ce face însă, până la un punct măcar, nu pare a fi rău deloc. I-a trimis pe români să-și ia cartea de alegător pentru a putea vota în Italia. Au șanse că sunt mulți. În timp, comunitatea ar putea dobândi un statut considerabil mai bun. Acum, nu-i de vină domnu' Dan că el e primul, că, până la el, nu i-a mai trecut nimănui altcuiva ideea prin freză. Pe bune! Iar, dacă o mai fi fost altcineva, iarăși, nu e de vină domnu' Dan că acel altcineva a avut nevoie taman de el pentru a-și atinge obiectivele.
Ce face însă domnu' Dan? La prima vedere, pare să facă bine. Se simte însă că e un stropșor melancolic. Se observă faptul că îi lipsește Bucureștiul. Când se vede pe sine ca marea surpriză electorală de acasă, îi sclipesc ochișorii! El însă, dacă strânge românii de acolo, poate furniza o surpriza electorală și în Italia. Nu e prost domnu' Dan! Nu e prost deloc! De altfel, când a fost?! Niciodată! Luptă cu ciocoii și lăcrimează când își amintește de modul în care aceștia i-au venit de hac. Pentru un foarte scurt moment. Mai scurt decât unul de publicitate. Se compară cu Evita Peron și Kennedy, se vede, într-un viitor apropiat, stradă ori statuie. Aceasta în faza în care se ia din nou la trântă cu ciocoii și e martir. Există însă și varianta în care, se retrage din politică, stă doar cu fiica lui, o plimbă prin întreaga lume, e fericit. Mai are încă o posibilitate: se retrage din politică, nu stă cu fiica lui, se întoarce la televiziune, o caută pe Elodia, e împlinit. Mai interesantă - aici, l-aș lua în serios! - este opțiunea de vacanță pentru luna mai 2014: să-și ducă tatăl, la cerea expresă a acestuia, fix la Moscova! Pricipiși? Asta da idee de vacanță! Cu preciziune, înainte de europarlamentare! O incursiune la Înalta Stea nu i-ar strica deloc! Un blat cu rușii ar putea fi cheia succesului. Asta era dată așa, pentru cine are urechi fine de auzit fin... Exact din Italia, din fieful KGB-ului plus urmașii.
S-a deșteptat domnu' Dănuț! Bravos! A înțeles cine are pâinea și, mai ales, cuțitul! Sau, mai știi, poate că Înalta Stea i-a mai împlinit dorințele, măcar parțial, și până în prezent!... When you wish upon a star... Pardon! Asta e din Pinocchio, varianta Disney! Am încurcat filmele, poveștile și limbile. Nu în ultimul rând, studiourile de film. Importantissimo! Să nu rătăcim! Bref, și asta e esențial, capital chiar, domnu' Dan n-a pierit, ciocoii și tiranii nu l-au dovedit, și, flancat de Papă, Nași, Kremlin, popor, până la urmă, de partea lui, poate să fie însuși Il Futuro. Magnifico! Di grande! Il Dan! Il Dan-Di-Grande! Maestre, ce-aș mai putea adăuga?! Chapeau! Auguri di forza e coraggio! Sunt fan!
S-a deșteptat domnu' Dănuț! Bravos! A înțeles cine are pâinea și, mai ales, cuțitul! Sau, mai știi, poate că Înalta Stea i-a mai împlinit dorințele, măcar parțial, și până în prezent!... When you wish upon a star... Pardon! Asta e din Pinocchio, varianta Disney! Am încurcat filmele, poveștile și limbile. Nu în ultimul rând, studiourile de film. Importantissimo! Să nu rătăcim! Bref, și asta e esențial, capital chiar, domnu' Dan n-a pierit, ciocoii și tiranii nu l-au dovedit, și, flancat de Papă, Nași, Kremlin, popor, până la urmă, de partea lui, poate să fie însuși Il Futuro. Magnifico! Di grande! Il Dan! Il Dan-Di-Grande! Maestre, ce-aș mai putea adăuga?! Chapeau! Auguri di forza e coraggio! Sunt fan!
